Sistemele numerice ale lumii

O singură idee, multe sisteme

Numerologia este studiul sensului numărului și al felului în care numărul pătrunde în limbaj, cosmologie și forma unei vieți. Nu este o doctrină unică, ci o familie de sisteme, fiecare construit de o cultură cu propriul scris, propria matematică și propriile nevoi spirituale. Ce leagă un babilonian care numără vibrația unui nume, un cabalist care descifrează Tora și un cititor modern care reduce o dată de naștere la o singură cifră este aceeași intuiție veche: că numărul poartă un sens și că acel sens poate fi citit. În linii mari, sistemele se împart în două categorii. Unele sunt cifruri alfabetice, în care literele sunt și numere, așa că un cuvânt scris are o sumă. Altele sunt sisteme predictive, care transformă o dată de naștere și un nume într-un portret al caracterului și al destinului.

Cuvinte care se adună: cifrurile alfabetice

Înainte ca cifrele arabe să se răspândească în lume, multe culturi își scriau numerele cu litere, așa că fiecare cuvânt purta deja o sumă ascunsă. În Grecia, de aici s-a născut isopsefia, de la isos, „egal”, și psephos, „pietricică” sau „numărătoare”. Ea se bazează pe sistemul milesian, apărut în orașul Milet pe la secolul al VI-lea î.Hr., care atribuia valori celor douăzeci și patru de litere grecești plus trei arhaice, grupate în trei seturi de câte nouă pentru unități, zeci și sute. Cuvintele care ajungeau la aceeași sumă erau simțite ca înrudite, iar practica mergea de la jocuri poetice complexe până la viața de stradă: graffiti-urile de la Pompei ascund îndrăgostiți în spatele numerelor lor, unul citindu-se „O iubesc pe cea al cărei număr este 545”.

Gematria și Tora

Gematria ebraică pune valoare numerică pe litere, cuvinte și expresii, pentru a scoate la iveală relațiile dintre idei spirituale. Numele ei vine din grecescul pentru geometrie sau scriere și este veche: apare ca a douăzeci și noua dintre cele treizeci și două de reguli ale rabinului Eliezer pentru interpretarea scripturii, scrise pe la anul 200 d.Hr., iar timpuriul text cabalistic Sefer Yetzirah o folosește pentru a descrie cum a fost făcută lumea din literele numelui lui Dumnezeu. Cele douăzeci și două de consoane ebraice merg de la 1 la 400, cu cinci forme finale de litere care poartă valorile mai mari în metoda Valorii Mari. Gematria este mult mai mult decât o simplă adunare. Există valoarea absolută simplă, o valoare redusă care elimină zerourile, o valoare ordinală după poziția în alfabet, valori triunghiulare și pătratice și o metodă recursivă care scrie în întregime numele fiecărei litere. Rezultatele pot fi surprinzătoare: cuvintele pentru tată și mamă, însumate, dau cuvântul pentru copil, iar atât Sinai, muntele revelației, cât și scara din visul lui Iacov ajung la 130, sugerând că scara dintre pământ și cer este chiar Tora.

Știința Literelor în Islam

Echivalentul arab este sistemul Abjad, numit și Hisab al-Jummal, „literele pentru calcul”. Cele douăzeci și opt de litere ale sale poartă valori de la 1 la 1000, în vechea ordine semitică, nu în ordinea modernă a dicționarului, iar cuvântul Abjad este el însuși un acronim al primelor patru litere, Alif, Ba, Jim și Dal. O schimbare fonetică în limbă a lăsat două forme regionale, o ordonare Mashriqi în est și una Maghribi în vest, astfel încât aceeași expresie poate da totaluri diferite la Bagdad și în Maroc. În jurul acestei aritmetici a crescut 'Ilm al-Huruf, Știința Literelor, căreia misticul andaluz Ibn 'Arabi i-a dat forma cea mai deplină, citind universul ca lumea scrisă a lui Dumnezeu și învățând că existența a luat naștere prin cele două litere ale poruncii divine „Kun”, „Fii”. Cea mai cunoscută urmă vie este numărul 786, totalul Abjad al Basmalei, formula de deschidere „În numele lui Dumnezeu, Cel Milostiv, Îndurător”. Scris pe documente, vehicule și invitații, el le permite oamenilor să invoce fraza fără a risca punerea cuvintelor sacre pe hârtie obișnuită, deși unii cărturari resping obiceiul ca pe o inovație mai târzie.

Numere ascunse în versul sanscrit

În Kerala, încă de la începutul primului mileniu d.Hr., cărturarii au dezvoltat sistemul Katapayadi, un cifru pozițional pentru a ascunde numere în poezie sanscrită ușor de reținut. Numele îi vine de la patru dintre consoanele sale, Ka, Ta, Pa și Ya. Anumite litere valorează zero, consoanele active primesc cifrele de la 1 la 9 în cadrul grupurilor lor fonetice, doar ultima consoană a unui grup poartă o valoare, iar cifrele se citesc de la dreapta la stânga. Pentru că mai multe litere împart aceeași cifră, un poet putea alege cuvinte cu sens și perfecte din punct de vedere metric, în timp ce codifica pe ascuns un tabel de date. Un imn devoțional închinat lui Krishna codifică valoarea lui Pi cu șaptesprezece zecimale. Același sistem catalogează cele șaptezeci și două de game-mamă ale muzicii carnatice, astfel încât un muzician poate citi gama completă a unui raga direct din primele silabe ale numelui său.

Pitagora și Occidentul modern

Numerologia pitagoreică, numită după filozoful din secolul al VI-lea î.Hr., este sistemul dominant în lumea occidentală. Semnul ei distinctiv este o secvență strictă: cele douăzeci și șase de litere ale alfabetului englez corespund, în ordine repetată, cifrelor de la 1 la 9, astfel încât un nume și o dată de naștere pot fi reduse la un set de numere-cheie. Drumul Vieții vine din data nașterii și arată scopul general al unei persoane. Din numele complet de la naștere vin Expresia, care dezvăluie talentele și țelurile, Impulsul Sufletesc, din vocale, care arată motivația interioară, și Personalitatea, din consoane, care arată impresia din exterior. Numerele se reduc la o singură cifră, dar reducerea se oprește la numerele stăpân 11, 22 și 33, citite ca amplificate și solicitante, iar practica urmărește și numerele datoriei karmice 13, 14, 16 și 19, acolo unde apar pe parcurs.

Vibrația caldeeană

Numerologia caldeeană este și mai veche, cu rădăcini în Babilonul antic, și a fost adusă în Occidentul modern de astrologul irlandez William John Warner, care scria sub numele Cheiro. Se deosebește de sistemul pitagoreic în mai multe privințe. Literele primesc valori de la 1 la 8 după sunetul lor, spre deosebire de ordinea alfabetică din sistemul pitagoreic, iar 9 este considerat sacru și nu se atribuie niciodată unei litere. Sistemul citește numele prin care o persoană este cu adevărat cunoscută în viața de zi cu zi, pornind de la ideea că sunetul auzit cel mai des îi modelează realitatea, și pune accentul pe numărul compus, nereductibil, mai degrabă decât pe cifra finală, ca sediu al karmei și destinului ascuns. Pentru că o singură literă schimbată poate răsturna întreaga vibrație, sistemul caldeean este locul firesc al corectării numelui, practica de a rescrie un nume pentru a-și schimba norocul.

Numerele ca planete: Ank Jyotish vedică

Numerologia vedică, sau Ank Jyotish, îmbină tradiția indiană, astrologia hindusă clasică și metoda caldeeană de a atribui litere după sunet. Ideea ei centrală este că cifrele de la 1 la 9 sunt guvernate de cele nouă Navagraha, corpurile planetare ale Jyotishei, astfel încât 1 aparține Soarelui, 8 lui Saturn și așa mai departe, fiecare împrumutându-și caracterul. O hartă se sprijină pe trei numere: Șoferul, sau Mulank, din ziua nașterii, care arată sinele conștient; Conductorul, sau Bhagyank, din data completă, care arată destinul îndelungat; și numărul Numelui, sau Naamank, calculat prin metoda caldeeană, care arată cum este primită persoana de către lume. Practica avansată studiază cum se înțeleg Șoferul și Conductorul de-a lungul a optzeci și una de combinații posibile, unele prietenoase, altele ostile, și prescrie corectarea numelui pentru a echilibra o hartă dificilă.

Grile și direcții: numerologia chinezească

Numerologia chinezească își are originea în geometrie, nu în alfabet. Legenda spune că împăratul Fu Hsi a văzut un tipar perfect pe carapacea unei țestoase din râul Luo, și din el a apărut Lo Shu, un pătrat magic de trei pe trei ale cărui rânduri, coloane și diagonale însumează mereu cincisprezece, cu 5 în centrul de sprijin. Numerele pare stau în colțuri, ca Yin, iar cele impare formează crucea centrală, ca Yang. Alături de aceasta se află o puternică tradiție a omofoniilor, în care 8 este prețuit pentru că sună ca și cuvântul pentru bogăție, iar 4 este evitat pentru că sună ca și cuvântul pentru moarte. Lo Shu dă și numărul Kua, calculat din anul nașterii și sex, care împarte oamenii într-un grup de Est și unul de Vest, fiecare cu patru direcții favorabile și patru nefavorabile, folosite pentru a așeza un birou, un pat sau o ușă de intrare în Feng Shui.

Timpul și maya în bază 20

Maya și-au construit numerologia pe o matematică în bază 20, scrisă cu doar trei semne: un punct pentru unu, o bară pentru cinci și o scoică pentru zero. Sistemul lor pozițional, cu un zero funcțional cu secole înaintea Europei, putea consemna intervale uriașe de timp. Aici 13 și 20 erau sacre, iar împreună formează Tzolk'in-ul de 260 de zile, ciclul sacru în care treisprezece numere se combină, pe rând, cu douăzeci de semne zilnice numite. Tzolk'in-ul era citit pentru divinație, pentru semănat și pentru destinul unui nou-născut, și se împletea cu Haab-ul solar de 365 de zile într-un Cerc Calendaristic de cincizeci și doi de ani. Pentru maya, numărul nu era niciodată separat de timp, iar păstrătorul zilei, cel care citea calendarul, citea de fapt povara și sensul zilei înseși.

Cum să folosești această bibliotecă

Explorează după sistem pentru a urmări numerologia unei singure culturi de la origini, sau explorează după metodă pentru a compara felul în care diferite sisteme abordează aceeași sarcină, fie că este vorba despre citirea unui nume, reducerea unei date de naștere, descifrarea unui cuvânt sacru sau cântărirea unei zile din calendar. Fiecare sistem, cu matematica și vocabularul lui, este disponibil în cele cincizeci și două de limbi ale ecosistemului Academiei de Tarot, ca să poți studia numărul în limba în care gândești.